Femeia de apicultura care cauta omul


Primele reprezentări datează din î. Cele mai bune dovezi ale existenţei apiculturii în lumea antică, provin din mormintele egiptene. Există scene, puţine la număr, în care pot fi observate mierea din faguri şi stupii, care documentează ce s-a întâmplat în acele timpuri. Stupii egipteni folosiţi cu câteva mii de ani în urmă erau cilindrici şi nu difereau foarte mult de cei găsiţi în ţinuturi mai izolate ale ţării, în zilele noastre.

Apicultură

Cele mai recente dovezi scrise despre apicultura în stupi datează din perioada î. Ele formează o parte a unui cod de legi hittite, inscripţionate pe tăbliţe de lut găsite în câmpia Anatoliei, la de km de nordul Egiptului. Legile reglementau amenzile care trebuiau plătite de un hoţ care fura stupi goi sau ocupaţi. Stupii tradiţionali utilizaţi în prezent în Anatolia sunt încă cilindri orizontali.

După ce imperiul egiptean a intrat în declin, imperiul grecesc a devenit o mare putere.

Femeia de apicultura care cauta omul

Pentru egipteni apicultura reprezenta o artă importantă şi sofisticată, iar grecii i-au adus puţine schimbări. Stupii erau orizontali, alungiţi şi aproximativ cilindrici.

Erau făcuţi din lut, lemn, nuiele şi arbore de plută. Aristotel î. El afirma că o familie are probleme, dacă există prea mulţi sau prea puţini conducători. Din scrierile Romei Antice s-au păstrat mai multe dovezi despre apicultura de pe acele meleaguri.

Există descrieri clare ale celor nouă materiale din care erau făcuţi stupii: lut, cărămizi, bălegar, buşteni, scânduri din lemn, tulpini de fenicul, nuiele împletite, arbore de plută, sau mică transparentă. Stupii erau orizontali şi aveau dimensiunile de 30 X 30 X 90 cm. În America Centrală, populaţia maya practica în mod tradiţional apicultura, în stupi orizontali, cu albine care nu înţepau, din specia Melipona beecheii.

Meniu de navigare

Săpăturile arheologice din au scos la iveală stupi folosiţi în urmă cu câteva secole care se aseamănă foarte mult cu cei folosiţi în prezent. Administrarea stupinei este mult mai restrictivă în cazul utilizării stupilor verticali în comparaţie cu stupii orizontali de la care mierea putea fi extrasă uşor fără a fi nevoie ca albinele să fie omorâte.

În cazul stupilor verticali care nu aveau prevăzută o uşă laterală, albinele erau cel mai adesea omorâte prin asfixiere sau prin afumare cu sulf. Apicultorii din Anglia Butler erau sfătuiţi să ierneze stupi de greutate medie, iar mierea era recoltată de la stupii grei şi de la cei uşori.

Femeia de apicultura care cauta omul

Metodele de extracţie a mierii utilizate în jurul anului nu mai necesitau omorârea albinelor. Deasupra sau dedesubtul stupului se utiliza o extensie în care albinele adunau mierea sau în timpul culesului albinele erau dirijate înspre un alt stup în care colectau mierea.

În se cunoşteau deja realităţi de bază despre comportamenul, anatomia şi fiziologia albinei europene, Apis mellifera.

  1. Inregistrat: acum 11 ani Postari: Am citit recent undeva, nu mai ştiu unde, că s-au făcut experienţe şi s-a constatat că albinele sunt capabile să memoreze şi să recunoască figuri umane.
  2. E trol pe troll aici.

Substanţele produse de albine erau diferenţiate de cele colectate de ele: puietul şi ceara erau produse în stup; nectarulpolenul şi propolisul erau produse de plante şi colectate de la ele de albine. Adesea cunoştinţele nu erau răspândite în afara Europei sau în afara locului unde erau descoperite, de aceea se întâmpla ca aceeaşi descoperire să fie făcută mai târziu într-o altă parte a lumii.

În general noile cunoştinţe erau teoretice, iar dezvoltarea majoră în apicultura practică a început în jurul anului în America de Nord. Astfel, un fagure putea fi scos, doar dacă era tăiat.

Femeia de apicultura care cauta omul

În cazul stupilor orizontali accesul se putea face mai uşor, prin două părţi, faţă de stupii verticali care puteau fi accesaţi doar prin partea de jos.

În Anglia au existat experimente prin care se încerca construirea stupilor din diferite unităţi. ÎnWilliam Mew a inventat un stup care era format din cutii stratificate, fără rame. Albinele aveau tendinţa să depună miere în cutiile de deasupra care erau scoase atunci când erau pline de faguri cu miere. Gedle a patentat în un stup care avea câte un cadru în interiorul fiecărei cutii, cadru de pe care albinele trebuiau să înceapă construcţia fagurelui. Stadiile de dezvoltare a stupilor au condus la stupul cu rame mobile care este folosit în prezent.

Ultimile stiri

Stupul cu rame mobile este originar din Grecia şi a fost descris de Sir George Wheler în cartea sa dinA journey into Greece.

Autorul a descris stupii pe care i-a văzut în mănăstirea Sfântul Cyriacus de pe muntele Hymettus din Attica. Stupul avea forma unui vas mare pentru flori, iar albinele îşi construiau fagurii de la nişte rame aşezate peste vas, care nu erau lipite de marginile laterale, pentru a putea fi scoase una câte una. Cu aceşti stupi călugării efectuau mai multe operaţiuni: inspectau şi manevrau familiile în timp ce albinele lucrătoare se aflau la cules, divizau familiile, controlau roitul, recoltau miere fără să distrugă ramele cu puiet şi se asigurau că albinele au suficientă hrană pentru a putea supravieţui peste iarnă.

ÎnAbbot della Rocca, care a văzut stupi în Insula Creta, şi care erau probabil asemănători celor din Grecia, a publicat cartea Traité complet sur les abeilles în care există un pasaj în volumul 2 p. Şi François Huber a înţeles importanţa spaţiului albinei denumindu-l: distanţa egală care trebuie păstrată în mod uniform între faguri. Huber a consturit un stup cu rame mobile de tip acordeon care putea fi deschis ca o carte.

În Anglia, Robert Golding a descris în un stup grecesc îmbunătăţit cu rame între care se păstra o distanţă corespunzătoare.

Account Options

Alţi stupi cu rame mobile au fost inventaţi în de Petr Prokopovich din Rusia şi în de Dzierzon din Germania, însă ramele erau aşezate prea aproape de pereţii stupului, iar albinele uneau cele două părţi cu fagure sau propolisastfel încât trebuia ca ramele să fie tăiate pentru a putea fi scoase afară. Toţi aceşti stupi au fost invenţii destinate stupăritului în zonele de pădure şi aveau o Femeia de apicultura care cauta omul în partea din spate, ca şi stupii din buşteni verticali.

Progresul practic a fost făcut în anul de către reverendul L. Langstroth din Philadelphia care a încorporat rame mobile în cutii stratificate.

Femeia de apicultura care cauta omul

Principiul după care a fost construit stupul cu rame mobile a fost descoperirea spaţiului albinei, un loc pe care albinele îl folosesc ca pe un coridor. Teoretic, acest spaţiu este de 6 până la 10 mm, iar practic este de obicei de 8 mm.

Reverendul Langstroth nu şi-a revendicat invenţia, el a fost doar cel care a identificat nevoia spaţiului albinei, atunci când a creat stupul practic, cu rame mobile. Stupii cu rame mobile au fost inventaţi înainte de anulcând stupul Langstroth a fost patentat, însă aceştia nu erau practici, deoarece erau fie prea complicaţi, fie prea scumpi.

Langhstroth a făcut experimente cu mai multe tipuri de stupi, însă doar în luna octombrie a anului şi-a dat seama cât de Femeia de apicultura care cauta omul este să se ţină cont de acest spaţiu. La 5 octombrieLangstroth a obţinut un patent pentru inventarea stupului cu rame mobile: o cutie cu rame aşezate paralel, în care părţile laterale şi părţile de jos ale ramelor respectau spaţiul albinei.

Utilizarea stupului de tip Langstroth s-a extins rapid, la început în America de Nord, Europa şi în restul lumii, acolo unde apicultorii au aflat de existenţa stupului prin intermediul cărţii publicate de Langstroth în Charles Dadant care a emigrat din Franţa în SUA îna avut un rol important în extinderea utilizării stupului cu rame mobile. În multe ţări au început să apară reviste apicole, iar apicultorii au început să înfiinţeze primele societăţi apicole. Din au început să fie folosite foile de ceară artificială inventate de Johannes Mehring, care erau mai rezistente pentru extractorul de miere centrifugal, inventat de italianul Femeia de apicultura care cauta omul de Hruschka în Deoarece foile de ceară erau însârmate, erau mai rezistente la viteze mai mari de rotaţie ale extractorului.

Albinele europene în alte regiuni[ modificare modificare sursă ] Până în anii albinele melifere din specia Apis erau prezente doar în Europa, Asia şi Africa.

Femeia de apicultura care cauta omul

Albinele europene Apis mellifera au fost duse, cel mai probabil în coşniţe, din Anglia în America de Nord. Alte destinaţii ale albinelor europene au fost insulele Leeward, insulele Sfântul Kitts şi Nevis în şi regiunea Guadelupa în În au fost duse din Florida în Cuba.

Din Spania şi Portugalia, albinele au fost transportate în Femeia de apicultura care cauta omul de Sud, ajungând pentru prima dată în Brazilia înşi în Peru în În Australia albinele au fost transportate cu succes în şi în Noua Zeelandă în Cu excepţia Insulelor Hawaii unde albinele au fost aduse înmulte insule din Pacific au rămas fără albine până după anii Albinle melifere europene au fost importate în ultimele secole de Egipt şi Israel, pentru că s-au dovedit a fi mult mai productive decât albinele din rasele native.

Japonia, China şi Thailanda care aveau albine din specia Apis cerana, au importat albine Intalni i femeile 28 din Europa. Albine din regiuni tropicale din Africa au fost duse în America de Sud înproducându-se astfel o caut baiat din soroca între albinele prezente şi albinele din Africa tropicală, iar albinele rezultate au fost denumite de apicultori albine africanizate.

Femeia de apicultura care cauta omul

În următorii treizeci de ani albinele africanizate s-au răspândit în aproape toată America Centrală şi America de Sud. În erau prezente în 21 de ţări, din Argentina, până în Mexic. În albine din specia Apis florea din Asia, au fost găsite în Sudan, iar albine din specia Apis cerana au fost găsite în vestul Noii Guinee şi în Papua Noua Guinee. ÎnFrank Benton a avut o încercare fără succes de a aduce patru familii de albine din specia superioară Apis dorsata din sud-estul Asiei în SUA, deoarece albinele au murit pe drum.